Ești sigur că e ea?

Tu eşti un băiat,proaspăt adult,dar te întrebi dacă într-adevăr eşti adult.Dacă într-adevăr meriţi să fi adult,dacă tot ce faci tu reflectă maturitatea.Şi te aştepţi ca Ea să îţi răspundă.Eşti atât de nerăbdător încât uiţi că Ea e mai mică şi nu îţi poate da niciun răspuns.Dar cu toate astea o asculţi,şi faci ce-ţi zice ea,aşa cum îţi zice ea.

Şi tu continui să te întrebi "de ce?".De ce nu te simţi independent?De ce atunci când te uiţi în jur îţi vezi prietenii crescând şi nu ai nici cea mai vagă idee dacă faci şi 

tu la fel,sau nu.Printre acei prieteni,dragul meu,se află o altă "ea" ,sau se afla.

Nici tu nu mai şti,te-ai îndepărtat atât de mult de realitate încât ai uitat-o,lucru ce pe ea a distrus-o complet.O vezi zilnic,şi totuşi e transparentă în ochii tăi.Nu e cu mult mai mică decât tine,doar
cu câteva luni,dar în ochii celorlalţi e mult mai mare decât 

eşti tu acum.O mai priveşti câteodată,aşa cum ai privi o lampa de cristal,şi îţi spui că ai făcut

 bine,că Ea a fost alegerea corectă,că totul va fi roz,şi credeai cu ardoare că ea nu te-a meritat,că alături de ea nu puteai găsi fericirea absolută.Tu voiai distracţie,voiai să te 

trezeşti dimineaţă după o partida,voiai să ai ceaşcă de cafea lângă pat şi fata visurilor tale în lenjerie intimă.Voiai că seara să staţi împreună la un pahar de vin ,să va şoptiţi 

cuvinte erotice la ureche şi să terminati ce-aţi început dimineaţa. Dar toate acestea nu se puteau cu ea pentru că era destul de matură că să îşi asculte părinţii,că să îşi dea seama că încă nu are dreptul la independenţa totală. 

Aşa că tu,băiat adult,ai făcut alegerea care credeai că-ţi va fi de folos în îndeplinirea 
"viselor" tale,dar nerăbdarea ta ţi-a adus acum consecinţe la care nici nu visai.Şi te întrebi zilnic,unde îţi sunt prietenii,unde este ascuns adevărul,de ce îţi e frică,sau de cine,de ce nu răzbaţi a te ridica şi a pune capăt suferinţei? 
Şi deşi ea e matură,să şti,că aceleaşi întrebări şi le pune şi ea.De ce?
Pentru că fiecare floare are tulpină ei care o ţine în viaţă.
Tu erai tulpina ei,iar ea,găsea în acea tulpină cel mai bun prieten,adevărul.Era neînfricată,iar tu îi atenuai căderile şi o făceai să se ridice. Să şti că ea poate.Poate trece peste toate acestea mai repede decât ţi-ai fi închipuit,dar nu vrea.E încăpăţânată,ce să-i faci,o cunoşti doar.

Aşa că vreau să te întreb ceva deşteptule.Chiar eşti sigur că Ea e?Merită mai mult iubirea ta decât a meritat-o ea?Nu uita că şi ea îţi va putea îndeplini dorinţele,trebuie doar să înveţi să fi puţin mai răbdător,pentru că după ce vei fi aşteptat-o vei fi realizat că nu îţi va cere altceva decât sinceritate,şi că nu te va încărca de consecinţe.
Pentru ea acest cuvânt nu există în dragoste.Şi cu toate că a fost înşelată,te-ar aştepta şi o viaţă întreagă.Pentru că ea,ştie să îşi aştepte fericirea.